Păstorește de peste 30 de ani eparhia Argeșului și Muscelului. Cu vrednicia pe care i-o recunoaște nu doar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române dar, mult mai important, credincioșii argeșeni și musceleni. Privindu-l cum urcă pe schele până în vârful turlelor bisericilor pe care le restaurează, nimeni nu ar crede că Părintele Calinic a împlinit 81 de ani!
Nemuritor
La ceas aniversar, nu vom enumera locașurile de cult pe care le-a restaurat și conservat sau pe cele ridicate din temelii pe cuprinsul eparhiei. Nici cărțile pe care le-a scris. Lista ar fi prea lungă. Se poate spune doar că prin toate realizările sale, Părintele Calinic își va perpetua existența dincolo de numărul zilelor pe care i le va mai da Domnul de de trăit sub soare.
Veșnică pomenire
În anul 2150, spre exemplu, arheologii analizând zidul unei biseici vor spune: “Ctitoria aceasta este a arhiepiscopului Calinic! Iar cei care vor studia teologia, îi vor citi operele. E un fel de a rămâne nemuritor. Pe lângă faptul că numele Părintelui Calinic va fi pomenit din neam în neam până la sfârșitul veacurilor.
Duioase amintiri
Deși data oficială de naștere a ierarhului este 6 iunie, sărbătoritul de azi susține că ar fi venit pe lume cu două zile mai devreme. Însă tatăl său, prea euforic pentru că i s-a născut prunc, ar fi ajuns să-l declare mai târziu. Faptul are mai puțină importanță. Esențial este și rămâne, ceea ce a realizat în viață cel căruia în copilărie i se spunea “Costică florarul” pentru că iubea florile sau “Costică de zahăr” pentru că dădea atacul la săculețul cu zahăr cubic!
Iscodiri
Laolaltă preoții, monahii și credincioșii sunt uimiți de inteligența, cultura, virtuțile administrative și toate celelalte daruri ale arhiereului printre care și harul de scriitor. Ele sunt incontestabile. Însă de-a lungul timpului au fost și încă mai sunt cârcotași. Ei recunosc calitățile Părintelui Calinic. Dar se întreabă: Cine și cum l-a propulsat pe cel plecat din Moldova și ajuns în jilțul arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului!?
L-a ajutat …o femeie!
Răspunsul la această întrebare de grija căreia nu mai dorm unii, l-a dat chiar cel în cauză, prin scris, fiind strecurat într-una dintre cărți. Cea care l-a obișnuit din pruncie cu urcușul a fost scumpa sa mamă care-l punea pe micuț în traistă și cu ea la spinare pornea pe cărare de munte spre mănăstirile Moldovei. Drumul acela simbolizează ascensiunea de mai târziu.
Adevărul iese la lumină
Tot mama sa l-a îndemnat să se facă preot. În timp ce tatăl său îi dorea o carieră militară. Așadar s-a aflat! Adevărul iese la lumină! Iubita s-a mamă, binecuvântată fie-i memoria, “l-a propulsat” pe calea bisericii și l-a ajutat cu rugăciunile ei stăruitoare în care-i cerea lui Hristos și Maicii Domnului să-i lumineze calea băiatului. Rugăciunile și lacrimile ei au ajuns la ceruri pentru că era o femeie atât de credincioasă încât, precum sfinților, i s-a arătat cu mult timp înainte anul, luna și ziua când i se va cere sufletul!!!
Persoana din umbră
Aceasta a fost persoana din umbră care “l-a propulsat” pe arhiereul eparhiei noastre. Prin mijloacele ei: plecarea genunchilor, ochii înlăcrimați ațintiți la Hristos cel din icoane și inima înflăcărată de credință nemărginită. La ceas aniversar, site-ul “Suflet argeșean” se alătură tuturor, cler și popor și, ca-ntr-un cor imaginar rostim cu sinceritate: “Să ne trăiți și să ne păstoriți încă mulți, mulți ani de acum înainte, Părinte!”
